Conacul Ștefan Bellu

Pe scurt

Curtea boierească în ruină a marelui vistiernic Ștefan Bellu din Gostinari (județul Giurgiu), ridicată la sfârșitul secolului al XVIII-lea și refăcută în 1818. Se mai păstrează biserica, clopotnița și zidul de incintă, iar ansamblul rămâne părăsit.

Situație juridică

Monument istoric (LMI GR-II-a-A-15004); ansamblul este în grija schitului Barbu Bellu - Gostinari (Mănăstirea Comana) din 2008 ↗

Istoric

Vistiernicul Ștefan Bellu (1767-1833), a ridicat curtea boierească la sfârșitul secolului al XVIII-lea și a refăcut-o în 1818, adăugând o biserică în interiorul incintei. Domeniul a trecut la fiul său Alexandru-Alecu Bellu (1796-1853), apoi la fiii acestuia, Ștefan și Barbu; Barbu a donat terenul pentru Cimitirul Bellu din București. Biserica nu a mai fost folosită pentru slujbe după 1857, când satul și-a construit alta. Alexandru Bellu (1850-1921) și-a mutat reședința la Urlați (Prahova), iar Gostinariul a fost lăsat în paragină. În 2008 Episcopia Giurgiului a înființat schitul „Barbu Bellu - Gostinari”, în subordinea Mănăstirii Comana, pentru a păstra ruinele și a pregăti un proiect de restaurare. În 2009 guvernul a alocat 200.000 lei pentru documentația de restaurare, însă până în 2024 nu s-au înregistrat lucrări substanțiale.

Tranzacții și prețuri

Componente clasate

• Ruine conac — sec. XVIII, ref. 1818 (GR-II-m-A-15004.01)
• Biserica „Sf. Nicolae” — sec. XVIII, ref. 1818 (GR-II-m-A-15004.02)
• Turn clopotniță — sec. XVIII, ref. 1818 (GR-II-m-A-15004.03)
• Zid de incintă — sec. XVIII, ref. 1818 (GR-II-m-A-15004.04)

Surse și linkuri