Conacul Cantacuzino-Pașcanu
sat Ceplenița; comuna Ceplenița, Iași
Contur Wikimapia „Ansamblul Cantacuzino-Paşcanu de la Cepleniţa” (desenat de utilizatori, aproximativ)
amprenta construită a casei din secolul al XVII-lea; același articol indică în alt loc circa 500
Condițiile de acces nu sunt cunoscute.
Pe scurt
Un conac boieresc în ruină din Ceplenița, județul Iași, început în jurul anului 1600 de familia Ureche și refăcut în jurul anului 1835 de familia Cantacuzino-Pașcanu. Incendiat în anii 1980 și dezmembrat după 1989, s-au păstrat zidurile exterioare și pivnițele, iar o asociație de tineri încearcă să atragă atenția asupra lui.
Situație juridică
Expropriat după 1948 și trecut în proprietatea satului; monument istoric LMI IS-II-m-B-04119 ↗
Istoric
Curtea fortificată a fost ridicată în jurul anilor 1600-1605 de boierul Nestor Ureche, tatăl cronicarului Grigore Ureche, și a rămas în familia Ureche până în 1647, când a trecut prin vânzare la familia Cantacuzino, prin căsătorie. În jurul anului 1835 Iordache Cantacuzino-Pașcanu a ridicat o casă mai mare pe fundațiile vechi, cu un pridvor pentru trăsuri sprijinit pe patru coloane cu vulturul familiei. După 1857 a trecut prin mâna ginerilor, iar în 1868 la familia Zarifopol. După expropriere a găzduit o școală, apoi un cămin cultural și biblioteca. Un incendiu puternic din anii 1980 a distrus o mare parte din clădire, iar după 1989 piatra și cărămida au fost duse. Un raport al comisiei prezidențiale din 2009 descria o distrugere continuă. Din 2020 o asociație de tineri cercetează situl.
Tranzacții și prețuri
Componente clasate
- Biserica „Sf. Voievozi” — 1802 (IS-II-m-B-04119.01)
- Turn clopotniță — înc. sec. XIX (IS-II-m-B-04119.02)
- Zid de incintă — înc. sec. XIX (IS-II-m-B-04119.03)
Surse și linkuri
Ați găsit o greșeală sau știți mai multe despre această clădire? Scrieți-ne la contact@conace.eu.
