Palatul Alexandru Ghica din Căciulați

Pe scurt

Un palat neoclasic cu biserică și parc, construit pentru domnitorul Alexandru Dimitrie Ghica, la circa 30 km nord de București. Aflat în proprietatea Academiei Române, a fost casă de creație pentru scriitori, dar așteaptă încă o restaurare completă și este folosit doar ocazional pentru filmări și evenimente.

Situație juridică

Donat de moștenitorii Blaremberg, Mavrocordat și Filipescu Academiei Române (preluat în 1951); clasat monument în 1945 ↗

Istoric

Dimitrie Ghica a cumpărat moșia Căciulați în 1807, iar Alexandru Dimitrie Ghica, domnitorul Țării Românești, a ridicat palatul în 1830-1834 în stil neoclasic, împreună cu biserica Adormirea Maicii Domnului și un parc. După plecarea sa din țară în 1859 a trecut la rude; Profira Ghica l-a restaurat parțial în 1890, iar Irina Mavrocordat l-a remobilat în 1924. În urma disputelor de familie, moștenitorii Blaremberg, Mavrocordat și Filipescu l-au donat Academiei Române. A fost clasat monument prin decret regal în 1945, a găzduit un birou al Securității și o organizație de tineret din 1949, iar din 1951 a devenit casă de creație a Academiei. S-a degradat, fântâna și alte clădiri fiind acum în ruină; săpăturile din 1983 au scos la iveală trei schelete, iar peste un deceniu mai târziu au fost găsite peste 300, a căror origine este disputată.

Componente clasate

• Palat — 1830 (IF-II-m-B-15268.01)
• Biserica „Adormirea Maicii Domnului” — 1832 (IF-II-m-B-15268.02)
• Capelă — 1832 (IF-II-m-B-15268.03)
• Parc — înc. sec. XIX (IF-II-m-B-15268.04)

Surse și linkuri